Decizia instanţei nu este definitivă, iar fostul procuror poate face contestaţie în 48 de ore.

Mircea Negulescu se află în arest preventiv pentru 30 de zile din data de 23 iulie, el fiind acuzat că a falsificat probe şi a constrâns şi corupt mai multe persoane să facă denunţuri şi declaraţii mincinoase în două dosare instrumentate pe vremea când era procuror la DNA Ploieşti, printre care şi dosarul „Tony Blair”, care îi vizează pe fostul deputat Sebastian Ghiţă şi fostul premier Victor Ponta.

În acelaşi dosar, fostul ofiţer de poliţie judiciară Mihai Iuliano Iordache este acuzat de complicitate la infracţiunile reţinute în sarcina lui Mircea Negulescu.

Acuzațiile aduse lui Negulescu sunt de abuz in serviciu (4 infractiuni) si constituirea unui grup infracțional organizat, cercetare abuzivă (6 infracțiuni), represiune nedreaptă (4 infracțiuni), instigare la represiune nedreapta, influentarea declaratiilor, fals intelectual (12 infracțiuni), inducerea în eroare a organelor judiciare.

Negulescu a fost reținut pe 15 iulie, de Secția Specială de investigare a infracțiunilor din justiție. Procurorii au cerut atunci arestarea preventivă, dar judecătorii Înaltei Curți au decis pe 16 iulie plasarea acestuia sub control judiciar. Ulterior a fost plasat în arest preventiv

Negulescu ar fi încălcat măsura controlului judiciar și s-ar fi întâlnit cu Gheorghe Ștefan, zis „Pinalti”, potrivit Realitatea PLUS. Potrivit deciziei instanţei de control judiciar pentru 60 de zile, Mircea Negulescu trebuia să se prezinte periodic la Poliţia Ploieşti şi nu avea voie să comunice sau să ia legătura, direct sau indirect, cu persoanele vătămate Sebastian Ghiţă, Victor Ponta, Chirilă Sorin Adrian şi Iordăchescu Ionuţ Alexandru şi nici cu martorii Stroe Cecilia Cristina, Bănică Monica Gabriela, Vlad Cosma, Păvăleanu Marcel Cristian şi Bizniche Gheorghe.

„Dosarul Tony Blair”

Măsura reținerii de săptămâna trecută a fost luată, miercuri, 15 iulie, în legătură cu dosarul Tony Blair, în care Mircea Negulescu este acuzat că a fabricat probe și în care a fost pus sub învinuire și fostul premier, actual lider al Pro România, Victor Ponta.

Victor Ponta a fost acuzat de procurorii anticorupţie că a aranjat vizita lui Tony Blair în România pentru a câştiga capital de imagine în campania electorală din 2012. Apariţia fostului premier britanic ar fi plătit-o Sebastian Ghiţă, care ar fi dat 220 de mii de euro şi ar fi primit, în schimb, un loc pe listele PSD pentru Parlament.

Tony Blair a venit de mai multe ori în România în timpul în care Victor Ponta a fost lider al PSD. În campania din 2012, care face obiectul dosarului DNA, fostul premier laburist al Marii Britanii a venit la București, unde a conferențiat la invitația unei fundații finanțate din bani publici și înființate de doi dintre consilierii lui Victor Ponta. De asemenea, Blair a fost la sediul PSD și a luat și masa la un restaurant din apropierea PSD. 

„În fapt, primul inculpat, în calitate de procuror de caz la DNA – ST Ploieşti, cu ajutorul celui de al doilea inculpat, ofiţer de poliţie judiciară, ar fi procedat la ticluirea modului de sesizare şi a întregului material probator administrat în două dosare aflate în instrumentarea DNA – ST Ploieşti, cu scopul învinuirii pe nedrept a unor persoane, ar fi dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de 4 persoane, precum şi măsuri neprivative de libertate constând în control judiciar faţă de 3 persoane, despre care cunoştea că sunt nevinovate, şi ar fi determinat judecătorul de drepturi şi libertăţi să dispună, fără vinovăţie, arestarea preventivă a unei persoane în baza materialului probator plăsmuit”, susţine Secţia specială de anchetare a magistraţilor, potrivit Agerpres.

Totodată, Mircea Negulescu este acuzat că ar fi determinat 4 persoane, „prin corupere, prin constrângere sau prin alte fapte cu efect vădit intimidant”, să dea declaraţii mincinoase în cele două dosare instrumentate, ar fi determinat 3 persoane să formuleze, ca urmare a constrângerii exercitate asupra lor, denunţuri cu privire la existenţa unor fapte prevăzute de legea penală, cunoscând că acestea sunt nereale, ar fi procedat la falsificarea denunţurilor şi a declaraţiilor acestor persoane prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, precum şi la clasificarea denunţurilor ticluite în numele a doi dintre denunţători.