Profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi conturează, în una din cărțile sale, profilul nutrițional și terapeutic impresionant al fasolei.
Această leguminoasă reduce nivelul colesterolului LDL și poate preîntâmpina apariția hipertensiunii arteriale și a altor afecțiuni cardiovasculare.
Fasolea scade colesterolul: Freepik www.freepik.com
Fasolea este foarte bogată în proteine, iar aceste proteine au o calitate înaltă. Conține cantități bune de fibre și minerale, precum:
Nu în ultimul rând, în fasole se găsesc vitamine din complexul B, vitamina E și glucide care se absorb lent în corp.
Fasolea neagră în special conține o cantitate mare de antioxidanți antocianine.
Consumul regulat de fasole poate ameliora multe afecțiuni, sau poate preveni diverse boli:
Fasolea este inclusă pe lista alimentelor recomandate de Asociația Americană a Inimii.
Spre deosebire de proteinele animale, fasolea este o sursă de proteine superioară, datorită faptului că nu vine la pachet cu grăsimi saturate sau cantități mari de colesterol și sodiu.
Consumată în cadrul unei diete sănătoase, fasolea poate îmbunătăți valorile colesterolului.
Un studiu a arătat că ½ cană de fasole pe zi a dus la scăderea colesterolului total și LDL cu peste 8 procente, în 2 luni. Efectul a fost atribuit conținutului bogat în fibre din fasole.
Mai mult decât atât, un minim de 500 g de fasole pe săptămână poate preveni obezitatea și regla nivelul glicemiei și al insulinei.
Potrivit unui studiu efectuat în perioada 1999-2002, persoanele care au consumat fasole cu regularitate aveau valori mai mici ale circumferinței taliei, greutății corporale și tensiunii arteriale.
Proteinele și fibrele din fasole contribuie la creștere senzației de sațietate. Un studiu pe 35 de persoane obeze a arătat că dietele cu proteine din leguminoase au provocat cea mai mare scădere a greutății corporale, a masei de grăsime și a colesterolului total, comparativ cu alte surse de proteine.
Carbohidrații complecși din fasole sunt digerați mai ușor, ceea ce înseamnă menținerea sațietății pe o durată mai mare de timp și reglarea glucozei din sânge și a insulinei după mese.
Un studiu recent arată că fasolea, inclusă într-un regim cu un indice glicemic scăzut, poate îmbunătăți controlul glucozei sangvine, poate reduce presiunea arterială sistolică și preveni bolile coronariene.
Un alt beneficiu impresionant al fasolei este cel din domeniul geriatriei, aceasta ajutând la creșterea speranței de viață.
Consumul de fasole a fost de asemenea asociat cu un risc mai mic de cancer (de sân, de stomac, de rinichi, de prostată, colorectal) și boli cronice, datorită conținutului de antioxidanți flavonoide, taninuri și compuși fenolici.
Cât trebuie gătită fasolea, în funcție de tip sau culoare:
Fasolea albă: 45-60 de minute
Fasolea pestriță: 45-60 de minute
Fasolea neagră: 60-90 de minute
Fasolea roșie: 90 120 de minute
Fasolea roz: 90-120 de minute
Dr. Mencinicopschi nu recomandă fasolea bătută, ci boabele de fasole consumate ca atare.
Nu este indicat să adăugați bicarbonat la fierberea fasolei, deoarece acesta distruge conținutului de vitamine B. Apariția gazelor și a flatulenței poate fi evitată prin aruncarea apei în care au fost înmuiate și fierte boabele de fasole.
Surse articol:
1. Profesor Dr. H.C. Gheorghe Mencinicopschi, Fasolea, Crezi că știi să trăiești? Alimentația și Longevitatea, Editura Dharana, București, 2019, pp. 272-2732. North Dakota State University, All About Beans Nutrition, Health Benefits, Preparation and Use in Menus: https://www.ag.ndsu.edu/publications/food-nutrition/all-about-beans-nutrition-health-benefits-preparation-and-use-in-menus3. Heart.org, The Benefits of Beans and Legumes: https://www.heart.org/en/healthy-living/healthy-eating/eat-smart/nutrition-basics/the-benefits-of-beans-and-legumes
sursa: lataifas.ro