Festivalul Zilele Filmului Maghiar / Filmtettfeszt Online va avea loc pe parcursul a trei zile – sâmbătă, 31 octombrie, duminică, 1 noiembrie şi luni, 2 noiembrie şi va fi găzduită pe websiteul oficial al festivalului Filmtettfeszt, dar şi pe websiteul Cinema Arta din Cluj-Napoca.
De sâmbătă până luni vor fi difuzate online filme de succes din cinematografia maghiară. Ediţia online vine ca o compensare mai ales pentru publicul clujean care, din cauză că unul din membrii echipei de organizare a fost infectat cu virusul SARS-CoV-2, nu a mai putut beneficia de proiecţiile fizice (în aer liber şi la cinema Victoria) din cadrul Zilelor Filmului Maghiar/Filmtettfeszt 2020, festival programat să aibă loc în luna septembrie. Până la urmă întreaga echipă a trecut cu bine peste situaţie şi filmele sunt pregătite.
Producţiile vor putea fi urmărite pe http://filmtettfeszt.ro/ro/program/2020/#ONL20 şi pe https://www.cinema-arta.ro/program. Pe platforma Filmtettfeszt se găseşte şi programul detaliat al festivalului.
Filmele vor putea fi vizionate în ziua proiecţiei, în intervalele orare menţionate în programul de mai jos, vor beneficia de subtitrare în limba română şi vor fi disponibile oricărui utilizator cu IP de România.
Vizionarea filmelor va fi gratuită – la fel ca în cazul festivalului fizic.
Festivalul Zilele Filmului Maghiar/Filmtettfeszt este organizat de asociaţia clujeană Filmtett şi se află la a 20-a ediţie.
PROGRAM Zilele Filmului Maghiar/Filmtettfeszt Online 2020
SÂMBĂTĂ, 31 OCTOMBRIE
10:00 – 20:00 Proiecţie online pentru copii şi tineret
PălărieTare şi NasDeCartof
r. Bacskai Lauro Istvan, 1978, 100′
Membrii grupului de cercetaşi Gâsca Sălbatică se aliază pentru a găsi nişte pui de maimuţă furaţi din grădina zoologică. Ei încearcă să remedieze tot ceea ce au stricat adulţii cei neastâmpăraţi şi indisciplinaţi. Pe parcursul drumului se tot întâlnesc cu intrigantul Bagameri, vânzătorul blestemat de îngheţată, care vrea şi el să primească recompensa pentru găsirea maimuţelor.
19:00 – 24:00
Fotografie
r. Zolnay Pal, 1972, 77′
Filmul aparţine unei mişcări foarte spectaculoase din istoria filmului maghiar: documentarismul anilor ’70, aşa-numita Şcoală din Budapesta. Însă chiar şi în cadrul acestui trend care a înglobat multiple feluri de creaţie, filmul lui Zolnay rămâne un fenomen aparte şi izolat. Fotografie amestecă evenimente create şi evenimente observate într-o măsură în care graniţa dintre ficţiune şi realitate devine greu de identificat.
Doi tineri – unul fotograf, celălalt retuşor – umblă prin regiune ca fotografi călători. Considerând meseria lor o vocaţie onestă, scopul lor este ca în locul fotografiilor retuşate la maximum să imortalizeze chipul adevărat, mişcările specifice, privirile pline de înţeles ale oamenilor, adică să ne confrunte cu realitatea. Pe drum întâlnesc diferite persoane care preferă, însă, să evite copia fidelă a realităţii şi vor să vadă mai degrabă sinele lor „mai frumos”.
Acest conflict se regăseşte şi în zilele noastre: ajunge să aruncăm o privire pe Facebook, pe Instagram sau în direcţia Hollywoodului, unde în locul dramelor sociale hiperrealiste (adică întâmplări reale cu oameni reali), filmele fantastice pline de CGI (poveştile fictive ale unor fiinţe inexistente) sunt cele care încasează cele mai mari sume. Filmul Fotografie oferă totodată o explicaţie pentru această tendinţă: câteodată realitatea este atât de urâtă încât cei mai mulţi oameni nu aşteaptă reflexivitate din partea artei, ci o evadare din mizeria cotidiană spre o lume mai frumoasă şi mai bună.
Filmul a fost inclus pe lista de „53 filme maghiare” alcătuită de Academia de Artă Maghiară din cele mai valoroase filme artistice maghiare ale tuturor timpurilor.
Proiecţia va fi precedată de scurtmetrajele
Dune
r. Ulrich Gabor, 2020, 4′
Vocile sunt martori. Trec prin amintiri şi prin vise, sunt reale sau nu – nu se ştie. Unduiri între imaginaţie şi realitate. Mintea e inundată de imagini, sentimentele pulsează întunecate. Un secret teribil în vântul care bântuie prin celulele noastre. (Karafiath Orsolya)
Izvorul şi turnul
r. Kadar Melinda, 2019, 7′
Atunci când izvorul care menţine un ecosistem seacă, strigătul său de ajutor porneşte un proces care consacră toate resursele lumii construirii unui turn. Acest lucru are un efect aparent devastator asupra mediului, dar turnul nu are alt scop decât să repornească izvorul.
DUMINICĂ, 1 NOIEMBRIE
19:00-24:00
Trenul fantomă: versiunile în maghiară şi în română ale unei povestiri înspăimântătoare
În zilele noastre, remake-ul nu este un fenomen rar: creatori locali realizează o nouă versiune într-o altă ţară sau la câteva decenii după varianta originală. Cel mai adesea, Hollywoodul este cel care „râvneşte” la câte o producţie de succes a unei industrii de film mai mici şi o re-filmează cu o paradă a propriilor vedete. Însă remake-uri s-au făcut şi cu mult înainte de epoca de aur a Hollywoodului, fiind un fenomen la fel de vechi ca filmul sonor.
Cea de-a 20-a ediţie a Filmtettfeszt aduce spectatorilor săi o astfel de delicatesă din istoria filmului: filmul englez Ghost Train a avut premiera în 1931, iar doi ani mai târziu a fost lansată o versiune maghiară şi una românească a acestuia. Lucrarea originală care adaptează piesa lui Arnold Ridley are şi ea un aspect maghiar: a fost regizată de Biro Lajos. Remake-urile din 1933 au fost regizate de Lazar Lajos şi, respectiv, Jean Mihail, componenţa echipelor implicate în producţia celor două filme fiind aproape identică. Remake-urile filmate cu actori maghiari şi români preiau, de asemenea, mai multe înregistrări (de exemplu, fragmente ale scenei dezastrului) din filmul original, iar scenariul rescris şi limbajul filmului sunt dezorientant de similare în cele două versiuni mai noi.
Conform acţiunii (comune a) filmului, se zvoneşte că după un accident de tren petrecut cu douăzeci de ani în urmă, în fiecare noapte trece un tren-fantomă printr-o mică gară din Anglia.
Câţiva oameni pierd legătura şi sunt nevoiţi să-şi petreacă noaptea în sala de aşteptare. Pe durata nopţii, ies la iveală acţiunile unei bande de infractori şi chiar şi secretul trenului-fantomă este relevat.
Proiectăm varianta maghiară şi română a filmului într-un montaj paralel de 65-70 de minute, deoarece nimic nu e mai palpitant decât să punem una lângă cealaltă două versiuni diferite ale aceleiaşi opere. Filmul montat din cele două remake-uri este opera lui Kovari Szabolcs.
LUNI, 3 NOIEMBRIE
19:00-24:00
Treasure City
r. Hajdu Szabolcs, 2020, 92′
Treasure City este un film de antologie, format din mai multe poveşti legate împreună. Filmul tratează aspecte ale dominaţiei şi dependenţei, la limita dintre ficţiune şi realitate, fie că e vorba de relaţia de cuplu, de prietenie, relaţia părinte-copil sau de cea între stat şi cetăţean. Acţiunea se petrece într-o singură noapte şi este alcătuită din mai multe poveşti principale, îndreptând spre poveşti şi personaje noi: conflictul dintre un preot protestant şi familia lui; aventurile fiicei adolescente unei activiste politice; criza căsătoriei unui actor de vârstă mijlocie şi povestea unui director de teatru de renume şi tânăra lui protejată.
Proiecţia va fi precedată de scurtmetrajul
Pa, dragul meu bloc!
r. Darabos Eva, 2019, 8′
La începutul filmului, protagonista află că în curând va trebui să se mute din locuinţa sa care se află într-un bloc. Vestea răscolitoare trezeşte o multitudine de emoţii. Lacrimile de adio se transformă într-un monolit de beton. Monolit care, cu impactul său, va da naştere unei panorame fictive a vieţii în cartier, viaţă care în curând va fi parte din trecutul personajului nostru.