Curtea de Apel Târgu Mureş a decis, pe 28 octombrie, suspendarea vânătorii pentru două specii de gâscă, pentru care cotele de vânătoare erau îngrijorător de mari. Instanţa a admis astfel o cerere formulată de Asociaţia OTUS. Decizia nu este definitivă, dar este executorie de la momentul pronunţării.
Curtea de Apel Târgu Mureş a admis cererea formulată de Asociaţia OTUS în contradictoriu cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. În consecinţă, judecătorii au dispus suspendarea în parte a executării Ordinului nr. 1.400/2020 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 2020 – 14 mai 2021, cu referire la gâsca de vară (Anser anser) şi gârliţa mare (Anser albifrons).
În esenţă, instanţa a avut de analizat motive de nelegalitate şi pericolul iminent pe care îl produce un astfel de ordin care stabilieşte cotele de vânătoare în lipsa unei măsuri imediate de suspendare.
Statul român a eşuat în a se asigura că activităţile de vânătoare sunt compatibile cu necesitatea menţinerii populaţiei de păsări, moştenire a tutoror statelor membre, la un nivel satisfăcător, iar stabilirea cotelor de recoltă pentru speciile de păsări s-a făcut cu încălcarea Directivei 79/409/EC, cunoscută sub denumirea Directiva Păsări.
De asemenea, statul român a eşuat în a se asigura că vânătoarea nu reprezintă un pericol în eforturile de conservare, atât a speciilor de interes cinegetic, cât şi a celor în cazul cărora vânătoarea este interzisă, cu luarea în considerare a ariei de distribuţie a speciei. În plus, dacă o specie face obiectul unor activităţi excesive de vânătoare pe parcursul rutei de migraţie, acest lucru poate periclita eforturile de conservare în alte regiuni ale Europei sau chiar în afara acesteia.
Cererea formulată de Asociaţia OTUS şi admisă de Curtea de Apel Târgu Mureş a fost depusă în contextul în care statul român, prin Ministerul Mediului, a aprobat o cotă de vânătoare de aproximativ 50.000 de exemplare de gârliţă mare, care reprezintă 5% din populaţia întregii planete şi 33% din populaţia prezentă pe teritoriul României. Ţara noastra a raportat între 150.000 şi 280.000 de exemplare de gârliţă mare în 2013.
În cazul gâştei de vară, situaţia era şi mai îngrijorătoare. Autorităţile române aprobaseră o cotă de vânătoare de aproximativ 14.000 de exemplare, în condiţiile în care ţara noastră a raportat pe teritoriul ei între 10.000 şi 25.000 de exemplare . Astfel, dacă nu ar fi fost suspendată vânătoarea, populaţia de gâscă de vară de pe teritoriul României ar fi fost extrem de grav afectată.
„Ţara noastră este unul dintre cele mai importante state angrenate în lupta pentru conservarea speciei de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis), având în vedere că aproape jumătate din populaţia globală iernează în România. În consecinţă, vânătoarea la gâşte fâră un management adecvat, care să aibă în vedere şi faptul că această specie protejată face stoluri mixte cu gârliţa mare, pune în pericol supraveţuirea celor mai periclitate gâşte din lume” a declarat ornitologul Emil Todorov, de la Societatea Ornitologică Română.
Asociaţia Otus atrage atenţia că Ministerul Mediului trebuie sa revoce de îndată ordinul nr. 1.400/2020 şi să accepte dialogul cu specialiştii din domeniu şi cu societatea civilă pentru stabilirea unor cote de recoltă şi organizarea vânătorii în România pe baza unei metodologii care ia în considerare argumente ştiinţifice şi clar reglementate.
„Este un nou succes al societăţii civile care demonstrează încă o dată că are puterea de a înţelege, de a dezbate şi de a acţiona. Este totodată un semn de maturitate atât al organizaţiilor neguvernamentale, dar si al instanţelor de judecată care iau astfel de decizii în favoarea conservării unui mediu sănătos şi echilibrat, a declarat avocata Andreea Szabo, reprezentant al Asociaţiei OTUS.
La rândul său, preşedintele Asociaţiei „Grupul Milvus”, Papp Tamas, atrage atenţia că „vorbim de a doua instanţă din România care constată că eliberarea cotelor de vânătoare la păsările migratoare (în acest caz la gâşte) nu sunt bazate pe date ştiinţifice şi pot, astfel, periclita populaţiile de păsări. Oganizaţia noastră a subliniat acest fapt în mai multe rânduri. Ne bucurăm de această decizie, dar mai ales că păsările (gâştele) vor avea un sezon fără deranj. Sperăm că toate aceste decizii vor conduce spre un viitor în care cei care decid modalităţile de vânătoare să prioritizeze valorile naturale ale României şi nu interesele financiare ale unora sau altora.”
Preşedintele Coaliţiei Natura 2000
Dan Trifu