Presedintele Klaus Iohannis a anuntat ca intentioneaza sa convoace un referendum national pe tema gratierii si amnistiei. Din acest moment, Klaus Iohannis intra intr-o procedura legala, care tine inclusiv de Parlament. Problema lui Klaus Iohannis este ca aceasta tema a gratierii si amnistiei sau problemele de justitie in general nu intra in categoria celor considerate de interes national si nu sunt prevazute in Legea de organizare a referendumului.
In primul rand, presedintele trebuie sa trimita o scrisoare catre Parlament prin care sa ii consulte cu privire la intentia sa de a declansa un referendum. Ulterior consultarii, presedintele este cel care stabileste data si problemele asupra carora populatia este invitata sa raspunda, printr-un decret prezidential.
Conform deciziei Curtii Constitutionale, un referendum national este validat daca avem o rata de participare de cel putin 30%. Validarea rezultatului referendumului se face de catre Curtea Constitutionala.
Iata ce prevede legea 3/2000, privind organizarea referendumului:
„Art. 11.
(1) Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa isi exprime vointa prin referendum cu privire la probleme de interes national.
(2) Problemele care se supun referendumului si data desfasurarii acestuia se stabilesc de Presedintele Romaniei, prin decret.
(3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului initiat de Presedintele Romaniei urmeaza sa fie exprimat, printr-o hotarare adoptata in sedinta comuna a celor doua Camere, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
Vezi si: Klaus Iohannis: „Voi incepe demersurile pentru un referendum. Nu cetatenii dau lovituri de stat. Politicienii dau lovitura de stat!”
Art. 12.
(1) Sunt considerate probleme de interes national in sensul art. 11: A. Adoptarea unor masuri privind reforma si strategia economica a tarii B. Adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la:
a) regimul general al proprietatii publice si private;
b) organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala;
c) organizarea generala a invatamantului;
d) structura sistemului national de aparare, organizarea armatei, participarea fortelor armate la unele operatiuni internationale;
e) incheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internationale pe durata nedeterminata sau pe o perioada mai mare de 10 ani;
f) integrarea Romaniei in structurile europene si euroatlantice;
g) regimul general al cultelor.
(2) Cetatenii sunt chemati sa se pronunte prin „DA” sau „NU” asupra problemei supuse referendumului, decizand cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul tarii”, arata legea.