Parlamentarul sucevean Daniel Popescu, ales deputat în Circumscripţia nr. 43 – Diaspora, membru al Comisiei pentru agricultură şi silvicultură, s-a adresat ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, domnul Costel Alexe, pentru a-i aduce în atenţie situaţia îngrijorătoare a efectivelor de mistreţi din judeţul Suceava şi daunele provocate de aceştia.
Totodată, deputatul USR i-a transmis ministrului liberal o serie de întrebări referitoare la măsurile dispuse de Ministerul Mediului pentru corecta gestiune a acestor efective, într-un context în care nu doar numărul lor şi pagubele pe care le produc în judeţul Suceava constituie o problemă, ci şi bolile pe care le răspândesc, cum este, de pildă, pesta porcină africană.
În cadrul audienţelor şi a activităţii parlamentare în teritoriu (comunele Iacobeni, Pojorâta, Şarul Donei, Breaza, Crucea, oraşele Broşteni, Gura Humorului, mun. Vatra Dornei, mun. Câmpulung Moldovenesc etc.), parlamentarul USR a primit din partea sucevenilor mai multe sesizări referitoare la daunele cauzate de porcii mistreţi de pe raza judeţului. Atât locuitorii din zona montană, cât şi cei de la şes se plâng că efectivele de mistreţi sunt cu mult peste optim. Aceştia ajung în fiecare an în culturile agricole, păşuni, gospodării, provocând stricăciuni care afectează culturile şi terenurile. Fermierii şi-au exprimat îngrijorarea pentru culturile de cerealele semănate în toamnă (în special grâu, dar şi secară, triticale, orz, orzoaică), dar şi pentru culturile care sunt însămânţate în primăvară. Cei mai afectaţi sunt fermierii din zona de munte şi agricultorii din zonele de deal, cu precădere cei ale căror culturi sunt situate în apropierea pădurilor sau mlaştinilor şi râurilor unde mistreţii se adăpostesc.
În acest context, deputatul Daniel Popescu i-a solicitat ministrului mediului, apelor şi pădurilor informaţii legate de modul în care Ministerul Mediului (MMAP) gestionează problematica efectivelor de porci mistreţi în mod deosebit în judeţul Suceava şi măsurile avute în vedere pentru un mai bun management al acestora, având în vedere situaţia de pe teren. În răspunsul formulat, MMAP a precizat că, pentru perioada 2019-2020, cota de recoltare pentru specia de mistreţ a fost stabilită la 1232 de exemplare, dintre care s-au recoltat 693, puţin peste jumătate din cota.
Cât despre pagubele produse de aceste animale, Garda Forestieră Suceava a înregistrat un număr de cinci cereri de constatare a pagubelor produse de exemplarele de mistreţi, în anul 2019. Dintre acestea, doar un dosar a fost înaintat către MMAP în vederea acordării de despăgubiri, în cazul celorlalte patru comisia întocmită pentru constatarea şi evaluarea pagubelor hotărând neacordarea de despăgubiri, pe motivul că „nu au putut fi evaluate pagubele produse de mistreţi, sub aspectul că pagubele nu au survenit culturilor agricole”.
În opinia deputatului USR, numărul de cereri de constatare a pagubelor este extrem de mic în raport cu situaţia de pe teren, iar acest lucru se explică atât prin procedura foarte complicată, cât şi prin faptul că fermierilor nu li se aduce la cunoştinţă posibilitatea de despăgubire şi paşii care trebuie urmaţi:
„În cadrul audienţelor parlamentare şi a activităţii în teritoriu, cetăţenii s-au plâns de procedura greoaie de constatare a pagubelor şi de acordare a despăgubirilor, fapt care m-a şi determinat să îl întreb pe domnul ministru de numărul de cereri de despăgubire depuse în anul 2019. Din păcate, în tot judeţul Suceava au fost doar 5 cereri de constatare a pagubelor produse de mistreţi, ceea ce arată că procedura de despăgubire nu este deloc una la îndemâna fermierilor sau nu este cunoscută de aceştia”, a afirmat parlamentarul USR.
Potrivit deputatului, cota din efectivele de mistreţi recoltată deja, care este puţin peste jumătate, explică numărul mare de sesizări pe care le-a primit din partea agricultorilor. În opinia lui Daniel Popescu, autorităţile ar trebui să dinamizeze procesul de recoltare a celor 582 de exemplare rămase recoltat, astfel încât riscul pagubelor produse de acestea asupra terenurilor şi culturilor sucevene să fie diminuat simţitor. Mai mult, având în vedere pericolul de răspândire a pestei porcine africane prin intermediul acestor animale, autorităţile competente ar trebui să grăbească pe cât posibil procesul de recoltare. Şi aceasta având în vedere că judeţul Suceava se află la graniţa cu Ucraina, ţară în care au fost descoperite mai multe focare de infecţie, unele dintre ele chiar la frontiera cu judeţele din nordul ţării.
În final, Daniel Popescu îi încurajează pe toţi fermierii suceveni păgubiţi să sesizeze în scris primăriile locale prin cereri de constatare asupra pagubelor produse de animale sălbatice în termen de 24 de ore. „De altfel, urmează să trimitem solicitări către Consiliul Judeţean Suceava şi către cele 114 primării din judeţ să publice pe site-urile proprii şi la loc vizibil procedura de acordare a despăgubirilor pentru pagubele cauzate de animalele sălbatice”, a încheiat deputatul sucevean.
23 iunie 2020