Romfilatelia continuă seria tematicilor filatelice dedicate costumelor populare, prin emisiunea de mărci poştale Port popular de nuntă (I), care va intra în circulaţie miercuri, 24 iunie 2020. În cadrul primei părţi dedicate acestei tematici, sunt prezentate costume populare de nuntă, în pereche, din zonele Bucovina, Oaş, Vlaşca şi Banat.
Costumul tradiţional este în primul rând un element al culturii materiale, iar varietatea sa este influenţată şi de alţi factori generali, pentru toate zonele, cum ar fi: ocupaţie, anotimp, ocazii, vârstă, sex. Grija pentru ornamentarea cât mai bogată, frumoasă şi inedită a cămăşilor, cu variate broderii, era mare. Motivele noi se căutau peste tot, se furau, se lucrau pe ascuns.
Ornamentele diferenţiază mult cămăşile de la un sat la altul, de la o arie la alta, prin particularităţile lor de formă, culoare, realizare tehnică. Varietatea desenului, fantezia asamblării, conferă o deosebită armonie întregii compoziţii. În acest sens, compoziţia decorativă a cămăşilor este, în acelaşi timp, largă, degajată, plină de alegorie în alegerea simbolurilor pentru motive, dar sobră şi aproape canonică, în organizarea acestora.
Cămăşile de nuntă, de mireasă, erau păstrate de către femei până la moarte, erau îngropate cu aceste cămăşi, considerându-le ca având un caracter ritual.
Costumele tradiţionale de nuntă din Bucovina sunt ilustrate pe timbrul cu valoarea nominală de 1,90 lei. Costumul de mireasă este alcătuit din cămaşă încreţită la gât cu „brezărău”, realizată din pânză de casă de bumbac, cu trupul alcătuit din trei stani de ţesătură, cu altiţe şi mâneci. Decorul este foarte bogat în altiţe şi pe mâneci, unde este organizat în râuri costişate. Partea de jos a trupului este acoperită cu poale din pânză de cânepă şi o fotă ţesută în patru iţe din lână şi fir metalic, cu vergi din mătase policromă. Fota era prinsă în talie cu un brâu ţesut în 5 iţe din lână policromă, fiind decorat cu motive geometrice. Peste cămaşă, mireasa purta pieptarul cu poale, realizat din 7 piei de oaie, garnisit pe margini cu blană de miel, iar pe dinainte şi mâneci cu blană „şofrănită” de jder. Piepţii pieptarului sunt brodaţi cu motive fitomorfe policrome. Marcă a costumului de mireasă, cununa şi batista de întovărăşire sunt piesele de rezistenţă ale costumului, alături de salba de taleri din argint.
Costumul de mire este alcătuit dintr-o cămaşă dreaptă din pânză de in, cu broderie monocromă în poale şi la mâneci. Pantalonii sunt simpli din pânză de bumbac şi in, confecţionaţi dintr-un singur lat de pânză. Cămaşa este susţinută de un brâu de lână lat, policrom, ţesut în 5 iţe cu motive geometrice.
Peste cămaşă se purta un cojoc lung cu poale, fără mâneci, din 7 piei de oaie, garnisit cu blană de oaie. Decorul pieptarului bărbătesc este mult mai simplu decât în cazul pieptarelor femeieşti. Marcă a costumului de mire este batista de întovărăşire şi pălăria „cu gang” şi floare.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei sunt redate costumele de nuntă din Oaş. Costumul de mireasă, specific zilelor de sărbătoare, ce prezintă cămaşa din pânză ţesută în casă în două iţe, cu urzeala din bumbac şi băteala din cânepă, se încadrează tipologic cămăşilor cu „platcă”. Broderia este bogată, şi mărgineşte platca dar şi manşetele, ornamentele sunt stilizări fitomorfe. Poalele şi şortul sunt din acelaşi tip de pânză cu cămaşa. Poalele sunt decorate cu cercuri din material, iar şortul prezintă ornamente fitomorfe bogate. Specific costumului de nuntă este folosirea culorii roşu din belşug pe cămaşă, poale şi şort. Podoaba specifică mireselor era cununa de lână şi zgarda din corali şi monede de argint.
Costumul bărbătesc este alcătuit din cămaşă scurtă cu „platcă” din pânză de casă, ţesută în două iţe, cu urzeala de bumbac şi băteala de cânepă. Ornamentele sunt repartizate în câmpi ornamentali la guleri şi la capătul mânecii. „Gacii” sunt largi, alcătuiţi din 8 stani de pânză din cânepă, ţesută în casă, repetând câmpii ornamentali de pe cămaşă. Marcă a costumului de nuntă este pălăria de paie cu pană de struţ şi batistă brodată de mireasă. Un alt accesoriu nelipsit al costumului de mire era traista brodată, care era purtată peste umăr.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei sunt reprezentate costumele populare de nuntă din zona Vlaşca. Costumul de mireasă este alcătuit din cămaşă cu altiţă şi poale, realizată din pânză de bumbac în două iţe, cu un decor bogat dispus pe mâneci, piepţi şi poale, dominantă fiind culoarea roşu carmin. Pe lângă broderia cu mătase naturală apar şi paietele, prinse cu mărgele de sticlă. Partea de jos a costumului este alcătuită dintr-un vâlnic creţ în spate, numit peşteman, şi un şorţ în faţă, realizat în tehnica karamani, cu lână policromă. Aceste doua piese sunt fixate în talie cu un brâu îngust de lână, care se prinde cu o pereche de paftale. Podoaba de nuntă specifică era marama de borangic şi fesul cu bani vechi otomani.
Costumul bărbătesc de nuntă este alcătuit din cămaşă dreaptă, lungă, din pânză de bumbac ţesută în două iţe, cu o broderie bogată la gât, pe piept şi mâneci, realizată cu mătase naturală şi paiete. Pantalonii largi, din doi stani de pânză, repetă la capăt broderia de pe poalele cămăşii. Mijlocul este încins cu un brâu roşu din lână, ţesut în patru iţe. Pe cap purtau căciulă de miel cu floare.
Costumele tradiţionale de nuntă din Banat sunt ilustrate pe timbrul cu valoarea nominală de 20,50 lei. Costumul de mireasă este alcătuit din cămaşă încreţită la gât, cu mâneca prinsă în brăţară cu „fodori”. Mâneca are decorul de tip tablă, brodată în punct bizantin cu fir metalic. Atât poalele cât şi fodorii cămăşii au broderie şi „cipcă” de bumbac. Catrinţa din faţă şi „opregul”, piesa dreptunghiulară cu franjuri din spate, sunt ţesute din lână cu motive geometrice, alese peste fire, cu fir metalic şi lână policromă. Catrinţa şi „opregul” sunt prinse în talie cu un brâu de catifea brodat în punct bizantin, cu fir metalic. Pieptarul este specific zilelor de sărbătoare, având broderie de lână şi oglinzi. Marca costumului de nuntă din zonă este „căpiţa de bani”, alcătuită din monede austro-ungare de tip taler.
Costumul bărbătesc este alcătuit din cămaşă dreaptă din pânză de casă „în cinari”, cu broderie la manşete şi guler realizată „la fir”, iar în poale „în ciur”- broderie spartă.
Gulerul înalt al cămăşii este marcă a costumului de mire. Pantalonii largi din două foi de pânză repetă ornamentele din poala cămăşii. Cămaşa este prinsă în brâu de piele, cu broderie în punct bizantin, realizată din fir metalic. Laibărul este din aba albă, cu ornamente realizate prin aplicarea de şnururi colorate. Pe cap se purta în general cuşmă din blana neagră de miel, ţuguiată.
Romfilatelia mulţumeşte Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti pentru sprijinul documentar şi fotografic acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
Emisiunea de mărci poştale „Port popular de nuntă (I)” va fi disponibilă începând de miercuri, 24 iunie 2020, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de două plicuri prima zi, coală de 20 timbre şi minicoală de 4 timbre cu manşetă ilustrată.
Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm contactaţi Biroul Relaţii Publice:
Tel: 021 / 336 93 92
pr@romfilatelia.ro