Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) trage cu semnal de alarmă cu privire la numeroasele probleme legate de accesul la tratament şi în instituţiile medicale, dar şi de comunicarea cu medicii responsabili, dificultăţi cu care se confruntă bolnavii cu hepatită în ultimele luni.
APAH-RO a solicitat autorităţilor competente (Ministerul Sănătăţii şi CNAS) să vină cu precizări suplimentare şi imediate privind: desfăşurarea procedurilor în cazul tratamentului cu interferon free în cele 17 centre agreate prin contractele cost-volum-rezultat, dar şi accesul tuturor bolnavilor cu afecţiuni hepatice în spitalele de boli infecţioase, secţiile de gastroenterologie, Institutele de Gastroenterologie şi Hepatologie din toată ţară.
Asociaţia se află permanent în contact cu pacienţii prin deschiderea unui tel verde de la începutul lunii mai. De asemenea, APAH face apel la bolnavi şi aparţinătorii acestora să păstreze legătura cu medicul de familie, dar şi cu specialistul, pentru orice nelămurire privind starea de sănătatea, iniţierea sau continuarea tratamentului.
„Dacă marginalizăm situaţia pacienţilor cu diferite forme de hepatită nu facem decât să zădărnicim eforturile, medicale şi financiare, depuse până acum în lupta de eliminare a acestei boli cronice din societatea românească şi din întreaga lume. Am păstrat o colaborare cât mai strânsă cu medicii pentru a gestiona cât mai eficient lucrurile. Din păcate, numărul testărilor a scăzut în această perioadă, iar o parte din persoanele diagnosticate cu dosarele deja gata de a începe tratamentul au fost amânate. Apelul APAH-RO către autorităţi, în special către Ministerul Sănătăţii, este de a oferi cât mai multe informaţii, cât mai clare, pentru reluării procesului de testare, diagnosticare şi tratament. Pacienţii cu afecţiuni hepatice au nevoie urgentă să ajungă la medicul curant aflat în spitale. Sunt încă multe situaţii în care, din cauza unei investigaţii ce nu poate fi efectuată decât în spital, pacientul nu îşi poate începe terapia antivirală,” declară Marinela Debu, preşedinte APAH-RO.
„Este necesar să creştem nivelul de conştientizare şi educare a populaţiei privind pericolul pe care îl reprezintă hepatitele virale pentru sănătatea noastră. Medicul de familie are un rol important în implementarea măsurilor de prevenţie, dat fiind că vaccinarea este principala metodă de prevenire a hepatitelor de tip A şi B. De asemenea, medicul de familie joaca un rol important în depistarea şi monitorizarea pacienţilor cu hepatite virale. La fel de importante sunt măsurile de protecţie pe care populaţia trebuie să le aplice, atât în viaţa personală, cât şi în colectivitate,” precizează Adela Cojan, preşedinte CNAS.
Grupul de Gastroenterologie al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, reprezentat de doctor Ligia Moşneaga şi doctor Mihaela Udrescu, face următoarele recomandări: „Am parcurs alături de pacienţii noştri o perioadă destul de dificilă din multe puncte de vedere. Ca o particularitate, în acest timp a fost necesară evaluarea pacienţilor din punctul de vedere al riscului de severitate a formei de COVID, în funcţie de comorbidităţile existente deja.Toţi pacienţii au fost susţinuţi în a-şi continua tratamentele cronice şi în a solicita consultaţii la distanţă pentru a evita automedicaţia. Acolo unde a fost posibil au fost monitorizaţi pacienţii, iar în cazurile în care au fost indicate recoltări de analize, a fost recomandată şi continuarea screeningului pentru hepatitele virale tip B şi C. În funcţie de necesitate, medicii de familie au luat legătura cu specialiştii pentru rezolvarea cazurilor, internarea sau temporizarea lor, sau îndrumarea către ambulatorii de specialitate. De asemenea, s-a păstrat contactul cu asociaţiile de pacienţi pentru a eficientiza corect abordarea cazurilor.”
„Ceea ce trăim acum când vorbim de această pandemie nu a trăit nimeni dintre noi. Este o realitate care s-a resimţit puternic la nivelul sistemului de sănătate. Chiar şi ţări cu sisteme de sănătate performante au fost depăşite de situaţie. Chiar şi în aceste condiţii România trebuie să găsească echilibru pentru a putea să asigure sănătatea pacienţilor, indiferent că au sau nu Covid 19. Pacienţii cu hepatite cronice virale trebuie să primească evaluarea corectă şi tratamentul necesar în acest moment fără întârziere,” afirmă doctor Adrian Marinescu, medic primar boli infecţioase, Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”.
„Pandemia COVID-19 a pus întreg sistemul medical, la nivel global, în fata unei provocări fără precedent în ceea ce priveşte resursele materiale şi umane. Bolile cornice hepatice, precum infecţiile cronice B/C, boala hepatică alcoolică sau ficatul gras nonalcoolic, care afectează 1,5 miliarde de persoane reprezintă o proporţie semnificativă din totalul bolilor cronice. În contextual pandemiei, necesarul alocării resurselor materiale către alte domenii din sănătate conduce la apariţia unui impact negativ asupra managementului pacientului cu boală cronică hepatică. Acesta continuă să necesite atenţie medicală. Pe de altă parte, pacienţii cu boli hepatice cronice reprezintă o categorie vulnerabilă, cu un risc mai mare de a contacta infecţia cu SARS-CoV2 şi de a suporta consecinţele complicaţiilor acesteia. Cel mai mare risc de infecţie SARS-CoV2 sau/şi o evoluţie severă a COVID-19 sau/şi un risc crescut de decompensare şi insuficienţă hepatică cronică acutizată îl au pacienţii cu ciroza hepatică decompensată, hepatocarcinom, boli autoimune în tratament imunosupresor şi pacienţii transplantaţi hepatic.
Pacienţii obezi cu hepatită cronică B sau C ar putea avea un risc mai mare de evoluţie severa în cazul asocierii cu hipertensiune arterială şi diabet zaharat. Anomaliile testelor funcţionale hepatice sunt frecvente în COVID-19, deşi injuria hepatică severă clinic semnificativă este rară. Afectarea hepatică se datorează efectului citopatic direct al virusului, inflamaţiei sistemice sau toxicităţii medicaţiei folosite pentru tratamentul COVID-19. Ameninţarea COVID-19 în cazul pacienţilor cu boli hepatice cronice nu trebuie subestimată şi trebuie evitată anxietatea şi nemulţumirea pacienţilor generate de multitudinea de informaţii disponibile online, multe dintre acestea false. În acelaşi timp, se impune să nu scadă calitatea îngrijirii pacienţilor hepatici prin reducerea resurselor, probleme de aprovizionare, blocajul unor programe sau a studiilor clinice, internările cazurilor grave/complicate, ameninţătoare de viaţă, accesul limitat la medic şi la spital etc.,” explică doctor Speranţa Iacob, medic specialist gastroenterologie, Spitalul Clinic Fundeni.
APAH-RO speră ca atât cetăţenii, cât şi instituţiile statului, să înţeleagă atenţia şi aplecarea cu care este necesar să fie abordate afecţiunile virale pentru o societate sănătoasă, campaniile de informare, testare şi programele de tratament, dar şi colaborarea între toţi cei implicaţi şi responsabili, fiind esenţiale în lupta cu această boală cronică.