La Ministerul Justiției au fost prezentate miercuri seară proiectele de modificare a legilor justiției. Punctual, se propune desființarea Secției speciale, restabilirea atribuțiilor președintelui la numirea magistraților șefi, eliminarea pensionării la 20 de ani de muncă.
Desființarea Secției speciale de anchetare a magistraților și restabilirea atribuțiilor președintelui pentru numirea și revocarea procurorilor șefi se numără printre modificările propuse.
„Principala problemă pe care o ridică această Secție specială, cel puțin în viziunea mea, este că nu poate asigura un nivel suficient de combatere a corupției. (…) Nu mă poate convinge nimeni că un grup de, nu știu, 5 judecători din 15 (…) localizați în București pot, în mod eficient, să mențină un nivel de vigilență, de integritate în sistemul judiciar, fiind pregătiți să combată orice act de corupție ar apărea în sistemul judiciar. Nu se poate fizic să faci acest lucru cu câțiva procurori localizați în București”, a declarat ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.
Președintele României va avea posibilitatea de a refuza nelimitat, dar motivat propunerile venite din partea ministrului de Justiție de numire sau revocare a procurorilor șefi. Acum, președintele poate refuza o singură dată propunerea.
Noile proiecte prevăd și eliminarea pensionării anticipate a magistraților la 20 de ani.
Se propune și reducerea vechimii la care procurorii pot ajunge la DNA și DIICOT.
Printre modificările propuse se mai numără întărirea principiului independenţei procurorilor în activitatea judiciară şi eliminarea restricţiilor în ceea ce priveşte libertatea de exprimare a magistraţilor.
„Noi, la Ministerul Justiţiei, nu pretindem că deţinem adevăruri absolute sau soluţii panaceu. Noi propunem, însă, o viziune şi invităm la o dezbatere serioasă, metodică, calmă, până vom ajunge la un acord asupra tuturor problemelor esenţiale. De aceea am prevăzut un termen de dezbatere care se întinde pe câteva luni, până la 31 martie 2021”, a spus Predoiu, citat de Agerpres.
El a arătat că la baza propunerilor au stat câteva principii, precum: „independenţa sacrosanctă a Justiţiei”, a judecătorilor şi procurorilor; funcţionalitatea instanţelor, a CSM, dar şi a Ministerului Public; răspunderea efectivă a magistraţilor, dar şi protecţia lor în faţa oricăror ingerinţe şi abuzuri; separaţia, echilibrul şi cooperarea loială între puterea judecătorească şi executivă.