Un studiu prin care s-au efectuat analize şi evaluări privind efectele economice şi sociale potenţiale ale creşterii la salariul minim brut garantat în plată a fost realizat de Institutul Naţional de Cercetare Știinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) la iniţiativa Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV).
„Doar în 13,5% din gospodăriile din România există salariaţi remuneraţi la salariu minim; mai exact, în 10,7% dintre gospodării se regăseşte un salariat la salariu minim, în timp ce doi sau mai mulţi salariaţi remuneraţi cu salariului minim se regăsesc în numai 2,8% dintre gospodării”, menţionează studiul.
Din totalul salariaţilor retribuiţi la salariu minim, aproximativ 13% aparţin unei gospodării formate din doi adulţi, 12,8% sunt gospodării cu doi adulţi şi un copil, iar aproximativ 11% sunt gospodării cu trei adulţi. În procente mai mici se regăsesc repartizaţi salariaţii retribuiţi la salariu minim în gospodăriile cu doi adulţi şi doi copii (8,9%), patru adulţi şi un copil (9,7%), respectiv în gospodăriile cu patru adulţi (10%).
Potrivit studiului, s-a determinat ponderea numărului de salariaţi încadraţi la nivelul salariului minim în efectivul total al salariaţilor. Aceasta variază de la 8,04% în anul 2010 şi până la 21,01% în anul 2016. Ponderile ridicate sunt specifice anilor 2014, 2015 si 2016. Calculele de prognoză pentru anul 2017 indică o pondere de 28,43% dacă salariul minim brut creste de la 1.250 de lei la 1.500 de lei (creştere cu 20% a salariului minim).
