Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a lansat un nou atac la adresa ”institutiilor de forta – nedemocratice”, despre care spune ca incearca sa devina stat in stat si pretinde ca, sub ”obladuirea” presedintelui Iohannis, DNA va ajunge sa ancheteze cresterea salariului minim sau inasprirea politicii fiscale fata de multinationale. De asemenea, Calin Popescu-Tariceanu, sustine ca, prin motivarea deciziei referitoare la sesizarea facuta de CSM cu privire la OUG 13, Curtea Constitutionala a Romaniei transmite Consiliului sa respecte separatia puterilor in stat.
„Motivarea Curtii Constitutionale in ceea ce priveste sesizarea facuta de CSM referitoare la ordonanta adoptata de Guvern reprezinta nu doar o lovitura pentru conducerea CSM, dar si o readucere aminte a menirii acestui for. CCR transmite CSM un mesaj clar: respectati separatia puterilor in stat. Este un mesaj pe care l-am dat si eu, in nenumarate randuri, ca presedinte al Senatului, cand CSM a intervenit brutal in activitatea Parlamentului. (…) De curand, componenta CSM s-a schimbat, innoit si sper ca aceste voci noi sa atraga atentia asupra exceselor institutiei. Mai ales acum, cand au de partea lor aceasta motivare a CCR. Este timpul ca CSM sa respecte separatia puterilor in stat si rolul sau in arhitectura sistemului de justitie”, a scris Tariceanu, vineri, pe Facebook.
In opinia sa, Romania se afla intr-un „moment de cotitura” in care „institutiile de forta – nedemocratice – incearca sa devina stat in stat si sa decida politica economica, sociala, politica de investitii si chiar cea externa”.
„Spre asta ne indreptam. In curand, vom vedea DNA anchetand parlamentari si ministri pentru ca au decis sa creasca salariul minim sau pentru ca au decis sa inaspreasca politica fiscala fata de multinationalele care isi exporta profitul. Deja se fac pasi in acest sens, sub obladuirea presedintelui Iohannis”, a adaugat Tariceanu.
Prin adoptarea OUG 13/2017 privind modificarea legislatiei penale, Guvernul nu a impiedicat CSM sa isi realizeze o atributie constitutionala, se arata in motivarea deciziei prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a constatat ca nu a existat un conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea executiva si autoritatea judecatoreasca.
„Curtea constata ca adoptarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal si a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedura penala nu a generat un conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea executiva – Guvernul Romaniei, pe de o parte, si autoritatea judecatoreasca – Consiliul Superior al Magistraturii, pe de alta parte, intrucat Guvernul nu a impiedicat autoritatea judecatoreasca, reprezentata de Consiliul Superior al Magistraturii, sa-si realizeze o atributie constitutionala, ci a actionat intra vires, exercitand o competenta proprie conferita de prevederile art.115 din Legea fundamentala”, se arata in motivarea publicata pe site-ul CCR.