Bucureşti, 15 octombrie 2020 – Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj (MNIT) şi în colaborare cu Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au desfăşurat în perioada 5-9 octombrie 2020 o nouă campanie de cercetări arheologice în oraşul Târgu Ocna, judeţul Bacău. Acţiunea a avut ca obiectiv căutarea, descoperirea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în penitenciarul din localitate.
Începând din acest an, investigaţiile arheologice care privesc crimele regimului comunist din România se desfăşoară sub patronajul AFDPR. Cercetările sunt efectuate de un colectiv de arheologi specializaţi în arheologia victimelor comunismului, cu care AFDPR colaborează începând din 2006, anul când s-au pus oficial bazele acestui domeniu nou şi inedit de cercetare în arheologia românească, iniţiat şi dezvoltat de către membrii acestui colectiv. Această echipă de specialişti a efectuat toate investigaţiile arheologice din ultimii 15 ani, referitoare la căutarea mormintelor victimelor comunismului, desfăşurate pe întregul cuprins al ţării, în directă conlucrare cu unităţile de Parchet Militar. Până în acest an, arheologii au lucrat ca angajaţi sau colaboratori la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), de unde au fost siliţi să plece.
După campania de săpături arheologice de la Periprava, încheiată în urmă cu o lună, au fost reluate şi continuate cercetările de la Târgu Ocna pentru descoperirea şi recuperarea osemintelor deţinuţilor politici morţi în penitenciarul din localitate. Conform unei evidenţe bazate pe surse documentare, în perioada 1950-1964 la penitenciarul din Târgu Ocna au fost încarcerate, pe diferite termene de timp, un număr de 843 de persoane condamnate pentru delicte politice, dintre care 73 au decedat în timpul detenţiei. Morţii au fost înhumaţi într-un cimitir parohial situat în apropierea penitenciarului, lângă Biserica ortodoxă cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.
Înmormântările s-au făcut într-o zonă separată a cimitirului, folosită în trecut mai mult pentru nevoile funerare ale penitenciarului. Trupurile defuncţilor au fost depuse, fără sicriu, în gropi individuale sau comune, nemarcate la suprafaţa solului. Între anii 1977 şi 1997, timp în care imobilul penitenciarului a adăpostit un Sanatoriu pentru bolnavi psihici, mulţi dintre pacienţii decedaţi aici au fost îngropaţi tot în această zonă a cimitirului. În ultimele trei decenii, terenul unde au fost îngropaţi deţinuţii a fost cedat treptat credincioşilor din parohie, pentru locuri de veci. Ca urmare, gropile de înhumare au afectat, parţial sau integral, multe din mormintele deţinuţilor şi ale bolnavilor psihici.
Evoluţia obiectivă a situaţiei din teren a făcut ca, în zona cimitirului unde s-au îngropat deţinuţii, suprafaţa de teren rămasă neocupată să se restrângă treptat. Această situaţie a determinat efectuarea în cursul anilor 2011, 2013 şi 2018-2019 a unor cercetări arheologice pentru verificarea acelor porţiuni de teren care urmau să fie ocupate de morminte, iar în 2018-2019 s-au executat sondaje şi pe un teren viran aflat în vecinătatea cimitirului. În aceste patru campanii de săpături s-au executat 12 secţiuni arheologice, opt în incinta cimitirului şi patru în exterior, fiind identificate şi cercetate un număr de 59 de morminte dintre care 18 aparţineau unor foşti deţinuţi.
Pentru verificarea tuturor suprafeţelor din cimitir rămase încă neocupate şi pentru salvarea mormintelor de deţinuţi rămase încă neafectate de înhumările ulterioare, s-a impus continuarea intervenţiilor arheologice care să elibereze respectivele locuri de sarcina istorică pe care o pot conţine.
Astfel, în perioada 5-9 octombrie 2020 s-a desfăşurat o nouă campanie de săpături, care a constat în executarea unei secţiuni arheologice în spaţiul împrejmuit al cimitirului (S.13 = 2,90 m x 2,70 m), fiind verificată şi cercetată o suprafaţă de 7,83 metri pătraţi. Totodată, s-a verificat prezenţa unor posibile înmormântări de deţinuţi pe terenul viran situat în partea de sud-est a cimitirului, aici fiind practicate trei secţiuni de control, două cu dimensiunile de 15 m x 1 m (S.14 şi S.15) şi una cu dimensiunile de 20 m x 1 m (S.16), în care nu au fost depistate gropi de morminte.
În secţiunea practicată în cimitir, S.13, au fost descoperite un număr de 14 morminte dintre care cinci aparţin unor deţinuţi, înhumaţi câte doi în gropi comune şi unul într-o groapă individuală, scheletele a trei defuncţi fiind însă deranjate parţial de morminte ulterioare. În cele cinci campanii de cercetări arheologice au fost practicate un număr de 16 unităţi de săpătură sau secţiuni arheologice, nouă în interiorul cimitirului şi şapte în exteriorul acestuia. În secţiunile din cimitir au fost descoperite în total 73 de morminte dintre care 23 sunt considerate că aparţin unor deţinuţi. Toate rămăşiţele pământeşti ale deţinuţilor au fost extrase şi recuperate, fiind introduse în circuitul oficial al expertizelor medico-legale, al analizelor antropologice şi a testelor de genetică umană.
Acţiunea de la Târgu Ocna are o dimensiune recuperatorie, memoria fiind, aşa cum se ştie, ultima formă de justiţie omenească posibilă. Cazul deţinuţilor politici morţi în penitenciarul de la Târgu Ocna şi al locului unde acestea au fost înhumate face obiectul unui dosar de cercetare penală, deschis la Secţia Parchetelor Militare ca urmare a unei sesizări oficiale înaintate de către IICCMER în anul 2018, sub mandatul preşedintelui executiv Radu Preda. Pe lângă răspunderea penală ce poate să revină unor persoane din fosta Securitate şi din administraţia penitenciarului care se pot face vinovate de moartea acestor oameni, un scop important al acestui demers este de a se putea identifica osemintele ce au fost şi care vor mai fi recuperate în următoarele campanii de săpături arheologice.
Activităţile de cercetare s-au desfăşurat în prezenţa procurorilor militari însărcinaţi cu cercetarea penală a cazului, colonel magistrat Gheorghe Stanciu, de la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi colonel magistrat Octavian Toma, de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti. Aceştia au fost asistaţi de un specialist criminalist din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Bacău – Poliţia municipiului Oneşti (subinspector Bogdan Lazăr) şi de un medic legist de la Serviciul Judeţean de Medicină Legală Bacău (dr. George-Dinu Preda). La acţiune a participat şi domnul Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România şi Subsecretar de Stat în Guvernul României.
Cercetările au fost efectuate de către acelaşi colectiv de arheologi, care a început şi desăvârşit investigaţiile din toate campaniile anterioare desfăşurate în acest sit memorial. Colectivul arheologic a fost alcătuit din Gheorghe Petrov, coordonator şi responsabil ştiinţific al şantierului (Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj), Paul Scrobotă (Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii Aiud), Horaţiu Groza (Muzeul de Istorie Turda) şi Marius Oprea (Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România). Aceştia au fost ajutaţi la săpături de trei voluntari de la Facultatea de Istorie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, reprezentând Liga Studenţilor din Iaşi (drd. Silvian-Emanuel Man şi studenţii Toma Tătaru şi Teodor-Vasile Ungureanu).
Acţiunea s-a desfăşurat cu acordul Înalt Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, iar în plan logistic a fost sprijinită de Primăria oraşului Târgu Ocna (primar Ştefan Şilochi), Protopopiatul Ortodox Oneşti (preot protopop Ioan Bârgăoanu), Parohia Ortodoxă Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Târgu Ocna (preot Andrei Turcu) şi de unele persoane particulare din localitate. De asemenea, a continuat colaborarea echipei de arheologi cu Televiziunea Română, la cercetările de la Târgu Ocna fiind prezent domnul Alexandru Munteanu, realizatorul şi producătorul serialului documentar Arheologia Crimei.
Acţiunile arheologice au fost completate în ziua de 7 octombrie 2020 de o conferinţă susţinută în Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, de către domnii Octav Bjoza şi Marius Oprea, la care au participat mai mulţi preoţi din Protopopiatul Oneşti. Cei doi conferenţiari au evocat diferite aspecte ale detenţiei politice în spaţiul concentraţionar românesc din primele două decenii ale regimului comunist. După acest eveniment, în faţa bisericii, s-a ţinut un parastas în memoria deţinuţilor morţi în penitenciarul din Târgu Ocna, care au fost îngropaţi în cimitirul de lângă lăcaşul de cult.
Finanţarea campaniei arheologice a fost asigurată integral, prin intermediul Fundaţiei DOINA CORNEA din Cluj, din contribuţiile unor donatori, persoane fizice, însă majoritatea fondurilor necesare au fost primite de la Asociaţia AD CARITATIS din Bistriţa.
AFDPR face şi pe această cale un nou apel către rudele şi urmaşii victimelor care au decedat în Penitenciarul din Târgu Ocna, precum şi către toţi cei care au cunoştinţă despre astfel de persoane, pentru a-l contacta direct pe responsabilul şantierului arheologic, domnul Gheorghe Petrov (tel. 0721-400.396), în vederea îndrumării acestora către autorităţile care au în sarcină identificarea osemintelor recuperate.
Ilustraţie foto: Fig. 1: Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Târgu Ocna cu cimitirul (vedere dinspre Vest); Fig. 2: Zona cimitirului unde au fost înhumaţi deţinuţii politici şi bolnavii psihici (vedere dinspre Est); Fig. 3-6: Aspecte din timpul cercetării efectuate în secţiunea practicată în cimitir (S.13); Fig. 7-8: Secţiunile de căutare executate în exteriorul cimitirului – S.14, S.15, S.16. (vederi dinspre Est şi Vest); Fig. 9: Vedere generală dinspre Est cu mormintele descoperite în S.13; Fig. 10: Rămăşiţele pământeşti ale unui deţinut politic (M.64); Fig. 11: Cercetarea criminalistică şi recoltarea osemintelor în prezenţa oficialilor implicaţi în activităţile de cercetare la faţa locului; Fig. 12: Aspect din timpul conferinţei desfăşurate în biserică; Fig. 13: Preoţi şi laici, participanţi la parastasul săvârşit în memoria deţinuţilor morţi în penitenciar; Fig. 14: Echipa alcătuită din specialişti şi voluntari, care a fost implicată în executarea lucrărilor de cercetare arheologică.