În România, unul din cinci pensionari trăieşte din pensia minimă, adică echivalentul a 145 de euro. La polul opus, există 26.000 de pensionari din sistemul public de pensii care încasează pensii de peste 5.000 de lei.
Vreau să precizez că o revenire la procentul de 40% pentru creşterea pensiilor, aşa cum îşi doreşte PSD, nu doar că nu ar repara inechităţile, dar ar crea probleme mult mai mari bugetului României. Marea problemă a României şi a multor ţări este inechitatea şi decalajul foarte mare între cei cu venituri mari şi cei cu venituri foarte mici, care trăiesc la limita subzistenţei. Practic aici este marea problemă, iar majorarea punctului de pensie pentru toată lumea la fel nu este în regulă, aşa măreşti pensiile mari şi mai mult.
Dincolo de această inechitate, bugetul României nu permite o astfel de creştere. România dă pe pensii şi salarii aproape toate veniturile pe care le colectează din impozite şi taxe, iar dacă această creştere de pensii intră în vigoare, atunci ar putea stabili chiar un record negativ în U.E, în sensul în care cheltuielile cu pensiile şi salariile vor depăşi veniturile.
„Dacă se va produce acea creştere de 40%, cheltuiala cu pensiile se va duce la peste 14% din PIB şi dacă adăugăm şi salariile înseamnă că în 2021 ar însemna un 26% din PIB numai din salarii si pensii. Practic, toate veniturile din taxe şi impozite pe care le avem vor fi aproape imposibil de gestionat.”
Pe de altă parte, odată intrată în vigoare majorarea pensiilor, nu mai este cale de întoarcere. O decizie a Curţii Consituţionale din 2010 a declarat neconstituţională reducerea pensiilor, astfel că nu este loc de tăiere în cazul în care reuşeşte să treacă prin Parlament această modificare. Nu este loc fiscal pentru o majorare a pensiilor nici măcar pentru anul acesta, dar întotdeauna poţi să te împrumuţi, nu se pune problema că statul nu va plăti, dacă aceasta va fi decizia politică a Parlamentului. Oricine va veni după alegeri, atât timp cât e lege, o să plătească pensiile iar consecinţele vor fi în lanţ, putem avea o creştere a inflaţiei pentru că se va pune presiune pe partea de consum, o creştere a datoriei publice, care şi aşa s-a majorat din cauza cheltuielilor cu pandemia, şi o presiune pe deficitul bugetar, care va fi foarte greu de readus în limita a 3% în anii următori.
Agenţiile Internaţionale au avertizat că pot scădea ratingul de ţară dacă deficitul ajunge prea mare. Dacă o bună parte din el este justificat de criza de sănătate, e una, dar dacă e făcut pentru pensii şi alte lucruri pe care le facem din motive electorale, populiste, e altceva şi există riscuri mari. Reprezentanţii Consiliului Fiscal au atras atenţia că deficitul bugetar se va situa între 8,1% din PIB şi 10,4% din PIB la finalul lui 2020, din cauza efectelor pandemiei de Covid 19, dar în condiţiile aplicării legii pensiilor.
Ghencea Petre Raul, Candidatul PSDM Argeş la Camera Deputaţilor