Turneul naţional „Vioara lui Enescu” susţinut de violonistul Gabriel Croitoru împreună cu pianistul Horia Mihail continuă cu a doua parte a Integralei Beethoven. După concertele din iunie şi septembrie, în aer liber şi în săli din Bucureşti, Focşani, Bârlad, Tecuci, „Vioara lui Enescu” şi prima etapă a turneului naţional din această toamnă, din octombrie de la Ploieşti, Slatina şi Bucureşti, vor urma alte trei concerte, unul on air şi online la Bucureşti şi două cu public la Piteşti şi Deva.
Gabriel Croitoru, violonistul care are privilegiul de a cânta pe vioara Guarneri del Gesu supranumită „Catedrala”, pe care a cântat George Enescu (instrument pus la dispoziţie şi aflându-se în patrimoniul Muzeului Naţional „George Enescu”) şi pianistul Horia Mihail prezintă pe scene din întreaga ţară celebrele sonate pentru vioară şi pian de Ludwig van Beethoven, a căror integrală o vor realiza în această toamnă la Sala Radio, sub semnul aniversării Beethoven 250, live, on air şi on line.
Recitalurile din prima parte a lunii noiembrie sunt programate pe 5 noiembrie, ora 19, la Sala Radio, de unde concertul (fără public) va fi transmis on air şi on line pe frecvenţele şi siteurile posturilor Radio România Cultural şi Radio România Muzical, pe 6 noiembrie, ora 19, la Sala Filarmonicii din Piteşti şi 7 noiembrie, ora 19, la Sala „Pro Arte” a Colegiului Naţional Decebal din Deva, concertele din 6 şi 7 noiembrie fiind cu public. Vor putea fi ascultate live sonatele pentru vioară şi pian nr. 1 în Re major, op. 12, nr. 5 în Fa major, op. 24 – Sonata primăverii şi nr. 8 în Sol major, op. 30 de Ludwig van Beethoven.
Inclasificabil în interiorul propriei sale creaţii, Beethoven este în aceeaşi situaţie dacă ne raportăm la categoriile istorice. Clasic sau romantic? Beethoven pare să depăşească fără greutate aceste alternative în care încercăm să-l închidem. La hotarele a două universuri spirituale, creaţia lui se sustrage, prin natura ei, istoriei: singulară, permanent aflată în prezent, această creaţie este modernă, defineşte, clarifică, concretizează noţiunea însăşi de modernitate – noţiune pe care, la rândul său, omul modern o explică, o recreează, o modelează în limbajul lui propriu. În dialogul pe care fiecare generaţie, fiecare individ îl are cu opera beethoveniană, aceasta se arată mai actuală şi mai inovatoare ca niciodată.
A trecut peste un secol de când George Enescu străbătea ţara în timpul Primului Război Mondial alături de vioara sa, pentru a-şi duce muzica către cei bolnavi, răniţi în război, oameni aflaţi în necazuri şi nevoi. Acelaşi instrument – graţie altruismului lui Gabriel Croitoru, violonistul care a câştigat prin concurs dreptul de a cânta la „Catedrala”, cum este denumită celebra vioară construită de marele Guarneri del Gesu – participă la aceeaşi nobilă misiune: aceea de a duce muzica în întreaga ţară, acolo unde este mai mare nevoie de ea.
Gabriel Croitoru : „Am marea bucurie de a fi câştigat în urmă cu mai mulţi ani dreptul de utilizare a viorii „Catedrala”, construită de Giuseppe Guarneri, supranumit „del Gesu” care i-a aparţinut Maestrului, aflată astăzi în custodia Muzeului Naţional „George Enescu”. Nu cred că există bucurie mai mare decât aceea de a fi parte din viaţa unui instrument de o asemenea valoare, care a trecut în cele trei secole de existenţă prin mâinile foarte multor violonişti de excepţie. Spun de excepţie, prin prisma felului în care s-a păstrat acest instrument, ştiut fiind faptul că orice instrument cu corzi trebuie cântat pentru a-şi păstra şi chiar îmbunătăţi calităţile sonore. Lemnul – de provenienţă românească, se pare – din care au fost construite aceste viori, s-a uscat în timp, dar, în acelaşi timp, vibrând odată cu sufletele celor care l-au mânuit de-a lungul anilor, a evoluat. Această vibraţie încă se transmite către cei care vin să ne asculte în sala de concert sau în turneele pe care le-am întreprins în ultimii ani alături de pianistul Horia Mihail. Turneul „Vioara lui George Enescu”, devenit deja un brand, a bucurat sufletele multor oameni veniţi să ne asculte poveştile despre instrument, despre lucrările interpretate şi, nu în ultimul rând, despre continuarea tradiţiei pe care George Enescu a deschis-o acum mai bine de un secol, aceea de a aduce alinare, un strop de muzică bună, acolo unde nu ar fi avut acces, adică la sate, prin parcuri şi prin licee.”
Dacă la primele ediţii sondam teritoriul virgin al căminelor culturale din sate aflate în cele mai îndepărtate colţuri ale României, unde sunetul muzicii clasice nu ajunsese niciodată, au fost mai apoi turnee în care vioara lui Enescu a mers în căutarea pianelor călătoare lăsate în diferite oraşe ale ţării de Horia Mihail şi, evident, la Sala Radio. Şi ani în care a ajuns să cânte la Beijing, la Londra, în Spania, Portugalia. Iar în 2021 se pregăteşte să ajungă la Tokyo. Turneul naţional Vioara lui Enescu va continua în noiembrie 2020 cu a treia parte a integralei.
https://youtu.be/uPCmq4_o1vg
5 noiembrie, ora 19 – Bucureşti, on air si online de la Sala Radio
6 noiembrie, ora 19 – Piteşti, Sala Filarmonicii
7 noiembrie, ora 19 – Deva, Sala „Pro Arte” a Colegiului Naţional Decebal
Integrala Beethoven – II
L. van Beethoven:
Sonata nr. 1 în Re major, op. 12
Sonata nr. 5 în Fa major, op. 24 – Sonata primăverii
Sonata nr. 8 în Sol major, op. 30
Producător: Pro Contemporania
Coproducători : Radio România şi TVR 3
Cu sprijinul: JTI, ALRO Slatina, ORKLA Foods, Nucleo, Piccolo Maestro, Senia Music, Muzeul Naţional „George Enescu”, Mercure Hotels, The Culture Hub
Parteneri media: Mediatrust, România TV, Liternet, Agenţia de carte, Observator cultural, Viewfinder Solutions, The Culture Club.
Parteneri culturali : Orchestrele şi Corurile Radio România, Primăria Capitalei, prin creart – Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, Consiliul Judeţean Neamţ, Fundaţia Pelin din Tecuci, Hubart Agency SRL, Muzeul Vasile Pârvan din Bârlad, Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploieşti, Centrul cultural „Eugen Ionescu” din Slatina, Filarmonica de Stat din Piteşti, Centrul Cultural „Drăgan Muntean” Deva, Primăria din Deva.